vineri, 17 septembrie 2010

Prima plecare...

Am o veste!
Maine dimineata plecam in echipa completa in prima deplasare de anul acesta.
Prima oprire : Campulung, judetul Arges.
V-am spus ca noua emisiune e plina de surprize - asa ca va rog sa-mi trimiteti in continuare povestile voastre despre oras pe adresa : amamunteanu@yahoo.com.
O sa fie un weekend plin si abia astept sa va povestesc cat mai multe la intoarcere.

Cu drag

miercuri, 15 septembrie 2010

O toamna agitat de frumoasa

Am invatat sa ma bucur de tot ce vine spre mine; bine sau rau ,agitat sau calm, frumos impachetat sau pur si simplu aruncat - totul este acolo pentru ca trebuie sa fie acolo.

Am inceput filmarile pentru noua emisiune de pe TVR Cultural.
Va asteapta surprize mari in toamna aceasta, luna octombrie sper sa va aduca in casa mai multa caldura si liniste, chiar daca in jur totul este agitat si de multe ori prea greu de digerat.

Asadar din octombrie va astept cu:
-o noua emisiune
-dar si "cu rolele prin Bucuresti"
-cu un coleg nou care o sa va faca sa zambiti cu siguranta
-si cu un look nou-nout

Sunt sigura ca mare lucru nu ati prea inteles din ce va scriu eu aici, dar asta e si scopul meu: sa va mai las sa asteptati putin pentru ca surpriza o sa fie maxima.

V-am spus ca am inceput filmarile, echipa este intr-o forma de zile mari, am primit cu bratele deschise noi colegi in cadrul echipei - niste oameni absolut minunati, muncitori si extrem de indragostiti de meseria lor.

Abia astept sa impart cat mai multe cu voi, pentru ca zi de zi ma gandesc la voi si toata munca mea este doar pentru ca cei de acasa sa fie incantati de ceea ce vad si... sper din tot sufletul ca nu o sa va dezamagesc nici anul acesta.

Acestea fiind spuse vreau sa va mai rog ceva ce v-am mai rugat si lunile trecute, orice loc minunat, special sau pur si simplu drag voua -din orasul in care locuiti - vreau sa mi-l descrieti si sa ne faceti sa dam o fuga pana acolo sa-i spunem povestea! Astept mail-urile vostre pe adresa amamunteanu@yahoo.com

Cu mult mult drag si dor

vineri, 6 august 2010

De vara...

O vara plina.
Plina de schimbari, de oameni noi, de locuri noi...
Invat cate ceva din tot ce traiesc zi de zi; si zi de zi ma bucur de tot ce e in jurul meu.
Am invatat ca si esecul este un mod de e a evolua.
Poate ca suna a cliseu.. dar cred ca tot ceea ce invat zi de zi o ma ajuta sa devin un om mai bun, mai cumpatat, mai fericit...

Din toamna o sa aiba loc niste schimbari destul de mari.
Nu va spun de pe acum, ca sa nu stric surpriza, dar va promit ca nu o sa "scapati" de "Cu rolele prin Bucuresti".

Si cum facultatea s-a terminat, din toamna voi incepe inca una, ca sa nu spun ca mi s-a terminat studentia.
De la actorie am schimbat putin domeniul spre psihologie. Universitatea de Vest din Timisoara mi-a acceptat dosarul, iar eu o sa fiu iar boboaca.

Imi place foarte mult sa invat, si cred ca sunt la varsta la care cam asta e treaba mea, sa invat si iar sa invat.

Asadar.. cu gandul la toamna plina ce urmeaza... ma mai bucur de ceva zile de vara.

Cu drag, dintr-o vacanta ciudat de frumoasa,


sâmbătă, 3 iulie 2010

Ceea ce trebuia sa se-ntample s-a intamplat

Trebuie sa va spun ca sunt intr-o stare de hipnoza absoluta, acum cateva minute s-a terminat oficial o saptamana absolut fantastica pentru mine.

Lucrez in televiziune, am terminat o facultate de teatru – dar niciodata, pana in momentul asta nu m-am gandit ca viata mi se poate schimba atat de radical si atat de frumos.

Am participat la “Laboratorul de educatie nonformala “ care s-a tinuta la Gura Portitei organizat de TIA.

A fost o experienta minunata, am cunoscut niste oameni fantastici.

Cel mai potrivit este sa incep prin a lauda echipa de organizatori pe : Miruna, Vlad, Cornel si Andrei, care au facut ceva magic. In viata mea nu mi-am putut imagina ca un grup de peste 50 de persoane – ar putea in 7 zile sa se uneasca atat de frumos, sa lege niste relatii atat de sincere si umane, in contextul in care am fost oameni din toata tara cu destul de putine puncte comune.

Fiecare zi mi-a schimbat gradual viata, am luat contact cu o lume noua, fascinanta, din care ma chinuiam sa inteleg ceva, dar care ma motiveaza si ma face sa vreau din ce in ce mai mult.

Este superb sa descoperi ca mai sunt oameni care lupta pentru anumite cauze cu o forta extraordinara, oameni care cred in voluntariat, in actiuni umanitare, in proiecte de ajutorare si de sprijinire. Si o fac absolut firesc fara sa ceara nimic in schimb.

Mi se pare ireal , nu am intrat in contact cu niciun om agresiv, inversunat –aici toata lumea crede ca lucrurile pot sa fie schimbate si reusesc sa demonstreze zi de zi ca schimbarea este in ei.

Sunt foate incantata, si mi-am promis sa tin legatura cu cat mai multi dintre ei, mi-am propus sa oragnizez cat mai multe evenimente in care sa promovez atat educatia nonformala ca metoda, dar si pe fiecare dintre cei care au ceva de transmis si care cred si vor sa faca ca lucrurile sa mearga din bine in mai bine.

Si nu stiu de cate ori in viata te intalnesti cu o astfel de sansa, sansa de a avea acces la ceva in care sa reusesti sa te identifici si unde chiar daca nu esti “in domeniu” –sa ti se ofere sprijinul, suportul si resursele necesare pentru ca toata vointa si determinarea ta sa fie canalizate intr-un sens pozitiv spre un rezultat care sa aduca ceva bun atat in mediu profesional in care te invarti cat si personal.

Am realizat ca daca in urma cu ceva timp am decis sa ma implic activ in cauze legate de voluntariat – nu a fost o intamplare, mi-am dat seama ca am resursele necesare sa intru intr-o lume care chiar daca nu e direct legata de meseria mea de actrita,imi da sansa sa ofer atat de multe lucuri de care ceilalti sa se foloseasca mai departe si impreuna sa legam o retea valoroasa.

Imi voi pastra incantarea si determinarea pe care le-am casigat aici pentru foarte mult timp.

Si abia astept, cat mai curand, sa va invit sa luati parte la proiectele pe care sunt hotarata sa le incep.

Multumesc tuturor nonfomalilor de la Portita pentru ca mi-au schimbat viata atat de frumos, si sper ca nu am fost o pacoste prea mare pentru ei.. mai ales cand nu le intelegeam limbajul profesional ( de la beneficiar, facilitator pana la manager de proiecte si multi astfel de termeni )

Pentru ca in fiecare zi e o zi buna pentru nonformal, va las aici doua linkuri care pot sa va lamureasca si mai mult : www.tinact.ro si nonformalii.wordpress.com

Cu drag , de la Portita

p.s: ma duc sa petrec o ultima noapte nonformala la Portita, in compania oamenilor minunati pe care i-am cunoscut si a … tantarilor :)

p.s: o sa revin cu poze de aici zilele viitoare

sâmbătă, 12 iunie 2010

Incercam...

S-a terminat facultatea.
Am terminat cu licenta.
Aseara am avut petrecerea de final.
Imi place cand totul se termina cu zambete, cu vorbe frumoase si cu ganduri bune.
Imi place cand tot ce a fost candva urat sau dureros, se transforma intr-o amintire minunata, care nu face decat sa aduca zambete..

Am petrecut, dar printre altele am ajuns si pe la spital... nimic grav, am reusit sa-mi pun piciorul drept in ghips.
Am de mult probleme cu glezna dreapta, iar aseara dans, voie buna si s-a intamplat ca la un moment dat pur si simplu sa calc stramb.. si gata.. o sa stea o perioada foarte linistit.
Ma rog, totul e aproape ok, daca nu socotim ca azi avem o noua reprezentatie cu spectacolul "12".

Dar, am reusit sa facem din noaptea trecuta, un moment memorabil...

Va asteptam cu mare drag azi la ora 20:00, in Sala Berlogea de la UNATC,un spectacol drag mie.

Cu drag

marți, 8 iunie 2010

La final...e un inceput

Astazi are loc festivitatea de inchidere a Galei Absolventilor UNATC.
Este un moment emotionant pentru noi, am ajuns la final de drum. Am stiut mereu ca ziua asta o sa vina, dar parca mereu am ales sa ne prefeacem ca e foarte departe.
Chiar ieri vorbeam cu niste colegi despre data de "8" si aveam senzatia ca este peste o saptamana, cand am fost trezita din vis si mi-au spus : "e maine".
Mai devreme sau mai tarziu trebuia sa ajungem si aici, important e care a fost parcursul fiecaruia pana aici.
Astazi la ora 20:00 o sa fim lasati sa zburam, fiecare in directia in care bate acum vantul lui. Probabil unii dintre noi o sa ne mai revedem, pentru altii aici s-a incheiat aceasta experienta. Absolut nimeni nu poate sa ne spuna ce o sa fie, in schimb fiecare dintre noi o sa pastreze in suflet ce a fost.

Va astept astazi, 8 iunie, de la ora 20.00 - in sala Ileana Berlogea a Univeristatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L Caragiale" din Bucuresti.
Astazi ne puteti ura un oficial "bun-venit in lumea teatrului".

Cu drag

luni, 7 iunie 2010

Sa traim fara stiri de ultima ora?!

M-am plans de prea multa ploaie?
Na ca acum incep caldurile alea mari cu care am fost amenintati.

Hai sa va spun una buna, nu m-am mai uitat la televizor de 10 (zece) zile.
Multa lume ma felicita pentru emisiune, iar eu mereu ii intreb despre care dintre editii vorbesc, pentru ca eu niciodata nu stiu ce editie ruleaza in saptamana curenta, mereu trebuie sa-mi intreb producatoare ce e pe post ca sa nu ma fac de ras.
Da, adevarul e ca in ultimii doi ani, m-am vazut de maxim cinci ori la televizor, si mereu a fost din greseala.

Dar revenind la cura fara televizor...
Da, de zece zile nu am mai deschis un televizor.
Cat am stat in Timisoara ma uitam la televizor, ma uitam la priza- si fiind prea multe-n priza mereu imi ziceam ca nu merita sa fac eforul necesar aprinderii lui.
Ma mai suna mama din cand in cand si imi spunea sa am grija cand imi cumpar biletul de intoarcere sa nu fie vreo greva, dar am preferat de fiecare data sa ignor avertismentele ei, ca sa ma las surprinsa de veste.
Apoi am ajuns acasa, unde pur si simplu s-a intamplat sa ma intalesc cu televizorul doar cand era inchis si privindu-l nu gaseam nici cel mai mic motiv sa-l aprind.

Am apucat sa vorbesc putin cu mama despre situatia actuala a Romaniei, dar am ajuns la concluzia ca posturile tv nu fac decat sa se joace grav de tot cu mintea noastra.
Acum mai bine de o saptamana eram foarte stresata, eram incordata, discutam inflacarata despre politica si despre ce trebuie facut, ce nu se face si in ce prapastie o sa ajungem.
Dar astazi sunt atat de calma, atat de linistita, mi-am dat seama ca lucrurile merg si fara stirile lor senzationale, fara sa stiu cine unde face greva, cui ce nu-i convine si in mare fara sa stiu nume de ministri, consilieri si alti corputi ai sistemului.

De ce va uitati la televizor, ce va atrage in mirajul scandalurilor, de ce televiziunile de stiri fac recorduri de audienta, de ce e toata lumea atat de inversunata, de ce toata lumea tipa, de ce nu zambeste nimeni, de ce nu ne spune nimeni ce sa facem sa ne fie mai bine, de ce toata lumea se zbate, de ce ne invata sa ne uram??

Sunt intrebari la care as vrea sa-mi raspunda cineva.. desi , poate nici asta nu-mi doresc, fiecare raspuns probabil ar isca in mine o noua revolta, asa ca ma multumesc cu soarele de afara, cu doza minima de internet pe zi, cu multa apa, cu putina mancare, cu ganduri frumoase, cu voci superbe, cu doruri mari, cu vise marete, cu zambete si priviri pline de fericire, cu rochite vaporoase, cu ceaiuri si cu multa multa liniste...
Am invatat ca linistea ne-o cam facem singuri daca chiar vrem..Iar eu asta imi doresc in perioada asta, mult echilibru si liniste, dovada ca fac in asa fel incat sa le am.

O persoana la care tin foarte mult, mi-a spus azi ceva frumos: "vine vara, mi-e frica de vara, pentru ca vara este foarte frumoasa si mi-e frica de tot ceea ce e frumos" ....
Am decis ca vreau sa mor zilnic de frica... poate asta ar insemna sa fiu mereu inconjurata de lucruri, oameni, stari si evenimente frumoase...iar frica ca as putea pierde toate astea, ar naste in mine puterea de a face ca lucrurile sa fie si mai frumoase.

Mai sunt putine zile din Gala Absolventilor la UNATC, va astept cu drag in salile noastre sa-mi vedeti colegii extrem de talentati.
...pana una alta ma intorc la invatat, caci bate licenta la usa.

Cu drag