miercuri, 10 februarie 2010

Inca e iarna...

Sunt o naiva, chiar am crezut ca o sa terminam cu zapada, dar nu, din contra acum a nins si mai serios in capitala.
Asadar... da si saptamana asta aveti parte de o editie de role pe zapada.
"Palatul telefoanelor"... despre el va povestesc , un loc cu o istorie foarte interesanta.
O poveste despre Bucurestiul de alta data combinat cu arhitectura newyorkeza - suna interesant, nu?

Interviul de sambata din emisiunea "Art@.ro" o sa fie cu Marian Tutui care pe langa faptul ca este directorul Cinematecii este si autorul unor studii de istoria filmului precum "O istorie a filmului romanesc", "Orient Express - filmul romanesc si filmul balcanic". Iar in acesta editie o sa ne spuna cate ceva despre ultima sa carte publicata : "Fratii Manakia si imaginea Balcanilor". O scurta lectie de istoria filmului pe care o recomand cu drag.

Cam astea sunt noutatile mele, in speranta ca zapada o sa se topeasca doar atat cat sa putem circula in siguranta - si nu mai mult ca sa putem sa ne bulgarim inca putin - eu va urez zile calduroase si pline de zambete.

Un comentariu:

  1. Totdeauna mi-am inchipuit sufletul omului ca o vistierie cu odai multiple, unele pline de comori, altele desarte. Multi oameni, cei mai multi, traiesc toata viata in camarutele cele goale si vesnic deschise, caci celelalte sunt zavorate cu lacate grele si cheile lor zac tainuite in focul chinurilor. Pe mine golul m-a infricosat ca si intunericul. De aceea m-am straduit sa gasesc cheile comorilor mele. Dar si comorile sunt inselatoare. Indata ce ai descoperit una, ravnesti pe cele mai ascunse... Poate cea mai de pret nu ti-o dezvaluie decat moartea si totusi o doresti cu lacrima avarului... O fi desarta chiar ravna aceasta... Fara ea, insa, viata n-ar mai avea nicio valoare si nu s-ar deosebi intru nimic de viata unei ganganii!.. (Liviu Rebreanu - "Padurea spanzuratilor") :* :)

    RăspundețiȘtergere